Articol postat inițial pe https://www.facebook.com/groups/175594684744260/posts/829631016007287/
Din 2014 până în 2024, creșterea prețurilor imobiliare a fost de 2,9x în Cluj, 2,5x în Brașov, 2x în Constanța, 1,9x în București, și doar 1,5x în Ploiești (conform https://www.imobiliare.ro/indicele-imobiliare-ro/ploiesti).
Populația Ploieștiului scade în ritm accelerat: 252.715 (1992), 232.527 (2002), 209.945 (2011), 180.540 (2021), din care o treime au peste 60 ani (conform https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/05/Tabel-1.03_1.3.1-si-1.03.2.xls) astfel multe apartamente vor deveni disponibile natural în următorii ani. La următorul recensământ estimez populația Ploieștiului la maxim 150.000.
O ușoară creștere e în comunele suburbane, dar populația întregului județ scade: 874.349 (1992), 829.945 (2002), 762.886 (2011), 695.119 (2021).
În 2018 am început https://www.hartablocuri.ro/ploiesti/, inițial pentru blocurile comuniste, dar în 2019 am decis să adaug și ansamblurile rezidențiale construite după 1990, până azi am 85 în Ploiești și alte 15 în comunele suburbane (Blejoi, Bucov, Păulești, Târgșoru Vechi).
Vă ajutorul pentru completarea hărții cu date unde acestea lipsesc sau sunt greșite. Dacă nu vreți să vă divulgați identitatea de Facebook, mă puteți contacta anonim pe site-ul meu pe chatul din dreapta-jos.
În perioada comunistă s-au construit în Ploiești 1780+ blocuri, totalizând 3130+ scări și 68500+ apartamente, adică 2000-2500 apartamente pe an, lucru justiticat de creșterea populației orașului, demolarea caselor și reducerea mediei la 3 persoane per gospodărie (inainte de communism era cel puțin dublu).
Din 1990 până în 2020 au fost lansate 70-80 proiecte imobiliare totalizând ~3000 apartamente (aproximativ, fiindca nu am putut afla numărul de apartamente la o tremie din ele, iar la altele nu știu anul lansării/finalizarii). Am ajuns la o medie de 2 persoane per gospodărie.
- Cele mai mari proiecte au rămas nefinalizate:
- Primavera, 7 blocuri cu 400 apartamente, doar 1 bloc finalizat.
- Evocasa Uptown, 2 blocuri, 360 apartamente, niciunul finalizat.
- Din 2020 până în 2024 s-au lansat câteva mega-proiecte imobiliare, totalizând peste 4000 apartamente, care riscă să rămână nevândute ținând cont de scăderea populației orașului și creșterea lentă a prețurilor care indică o cerere redusă.
- Bucegi 12 Central Residence, 98 apartamente.
- Cartier Rezidențial Vest, 642 apartamente.
- Feruccio Tower, 75 apartamente.
- MRS Residence Grădinile, ?? apartamente.
- MRS Residence Smart, 366 apartamente.
- MRS Residence Village, 360 apartamente.
- Real Residence Resort, 200 apartamente.
- TB9 Premium Residence, 105 apartamente.
- Pleiades Residence, 498 apartamente. 7 blocuri în proiect, doar 2 au fost lansate la vânzare, finalizate dar încă nelocuite, iar stadiul celorlalte e incert.
- White Tower, 300 apartamente, subiectul unui scandal, având 1 etaj în plus construit ilegal, 24 apartamente vândute la câte 2 proprietari, etc.
- CityGate Hipodrom, 14 blocuri cu 1200 apartamente, doar 1 bloc cu 40 apartamente a fost finalizat la sfârșitul lui 2023, alte 4 blocuri erau în construcție în ianuarie 2024 când dezvoltatorul a fost arestat în scandalul White Tower, iar toate blocurile au fost puse sub sechestru. Îmi pare rău pentru pentru numărul necunoscut de oameni care au plătit în avans apartamente în care nu pot locui.
În București am în baza de date 9300+ blocuri comuniste totalizând 21.000+ scări și 647.000+ apartamente, și 1700+ ansambluri >1990, din acestea 40% totalizează 140.000 apartamente, restul 60% nu cunosc numarul de apartamente (ar fi prea mult efort să iau la pas Bucureștiul cum am facut la Ploiești). Probabil peste 200.000 apartamente s-au construit după 1990 într-un oraș cu populație în scădere (nu așa accentuată ca la Ploiești).
În concluzie:
Se construiesc prea multe apartamente, ceea ce nu se justifică fără un program de demolare a blocurilor comuniste, dar nici demolarea blocurilor vechi nu se justifică atâta timp cât blocurile noi nu oferă cel puțin aceleași condiții ca blocurile comuniste (rezistență la cutremur, spațiu verde suficient, infrastructură, școli și transport public în raza de câteva sute de metri).
